ne(adevăr
 
 1.dacă nu cade în cel mai scurt timp luna va fi revendicată de toate 
spaimele mi se amestecă prin vene strigă pescăruşi flămânzi amară 
apropiere de mal unde nu sunt când îmi pleci galante vocale  strigă din 
mine ies şerpii - molatice unduiri de lumină azi sunt caldă îmbrăţişare 
 
 2.mă acomodez repede printre umbre liniştea curge ca o dunăre plictisită lenevind pe nisipul fierbinte devine
 un viciu să te obişnuieşti cu starea asta împrăştiată pe fronturi adun 
cămăşile răniţilor concesii unui drum fără borne în fond totul devine o 
simplă normalitate de acceptat 
 
 3.îmi înverzeşte tâmpla de m-aş rătăci într-un ochi de pădure să-i fiu vântului ostrov
 unde pasărea îşi varsă cântecele şi apa tremură sub coapsa unei delte întinerite de aşteptare
 
 4.m-ai minţit...
 
 
 
          
      
 
  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu