ANNA RAIN
Văzusem ochii tăi într-o dimineaţă cu ceaţă/
urcau muntele de gheaţă/
m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele
îţi va fi frânghia cu care vei escalada în timp;
de vrei,apucă secunda şi smulge-i pilonul de sub picioare/
să ne fim ploaie şi soare/
pe veşnicie...
vineri, 19 iulie 2013
mim
azi fluturii mei tac revărsați în zbor sunt apa înălțării unui gând rătăcit prin tine însingurată formă ce rupe din viață ca un copil dintr-o bucată de pâine (flămând prin iubire)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu