Crede!

Peste corzile viorii
lunecă un arcuş
a tânguire în seară
nu-ncape durerea în cântec,
în vremuri
şi noaptea în lume coboară

o suliţă veche
de clipă arzândă
îşi caută-n mână cuibar
în ritmul frenetic
doar ploi murmurânde
s-aprind răscolind iar şi iar

eu nu te-am iubit
poate ceru-ţi va spune
de ce un genunchi am trădat
când mîna întinsă
spre-o altă minune
în suflet ai strecurat

fii sigur, iubite,
că doar veşnicia
tranşee spre noi va săpa
şi-atunci îmi vei spune
de ce bucuria
va fi doar a mea şi a ta...
795

O noapte mă colindă

sursa foto fotocommunity

Am trecut demult
pe lângă zborul de lăstuni
poate de aceea port primăvară
în aripă
un pumn de visuri,
zefire în plămâni
şi răsărit cântat în clipă

să nu mă cauţi
nici nu m-ai găsi
în pasul tău socot că e-ntâmplarea
în ochii mei
doar ploi vor nimeri
şi-n palme odihnească-se iar marea.

ştiu că pluteşti
prin nori străini
şi leagăn ţi-e "acasă"
eu sunt cutia de poveşti
cu chei de foc
şi chipul de mireasă

te chem la dans
dar e târziu
şi ai plecat în ultima oglindă
un ciob din ea
mi-a mai rămas
o noapte mă colindă...
796

Maureen

sursa foto fotocommunity

Maureen are mers de felină
adulmecă în tăcere
şi te apucă de guler
când semnele de întrebare
te scufundă în întuneric

nu-i trebuie colţi
ea are în ochi lumină
şi fulger te doboară
printre semne
când pasul tău nesigur
ocoleşte borne de înţeles

te-ai rătăcit se vede
printre atâtea nimfe
nedumerit te-ntrebi: de unde sânge?
când Maureen te-atinge
ca un descântec
ce poartă semne de sublim.

un trup prea greu
se înconvoaie
purtând în palme spini
de căutare
când Maureen dispare
şi colţi de fildeş rătăcesc
anapoda
prin marea ta cu rune
a mirare...

Scrisoarea

sursa foto fotocommunity

Scrisoarea asta
poartă cuiul unei potcoave
mi-o dăruise norocul într-o zi de mai
în ea sunt puse gânduri bune,
o zi cu soare
şi cântecul din nai

scrisoarea asta
îmi va aminti de tine
de timpul meu cuprins într-o făclie
de cânt nescris,
de zbor de ciocârlie,
de semne stinse într-o rugăciune

îmi amintesc:
să pot deschide plicul,
te-am luat în braţe,
tu m-ai sărutat
ai pus cuvintele în ştanţe
pe trupul meu le-ai aruncat

am pus în file-mbrăţişarea
şi dorul meu cu lacrimă din rouă
un ieri ce mâine va gusta uitarea
pândind popasul într-o lume nouă.
794

Construcţii

Comori găseşti acolo unde gândul
Ţi-a răvăşit o blândă amintire
Şi- acum oricât ai colinda pământul
Nu simţi decât un spin şi-o amăgire.


În herghelii suspinele colindă
Iar ploaia-ntinde drumului năframă
Un chip de lut priveşte în oglindă
Cercând să prindă lacrima în ramă.


Strunind blestemul, soarta ne alină
Şi un descântec plămădeşte-n clipe
Ridică lujere rotind lumină
Vlăstar de dragoste să se-nfiripe.

În vreme

Stropeşte-mi noaptea cu brumă,
iubite
niciun punct de humă
să nu rămână fără adăpost
găseşte pentru dor minciună
şi un genunchi pudrat cu închinare
spre piatra-n care-am fost.

De sare se va umple cerul,
iubite,
copacii vor huli misterul
să guste din fâşii de gheaţă
şi fluturi ne vor plânge zborul
când spinii de uitare vor plesni
în prima noastră dimineaţă.

Din vremuri roase de-ntuneric,
iubite,
vom păstra eternul sferic
să adâncim în el iubirile flămânde
din care cugetul himeric
mai strigă-mpovărat de clipe
să nu ucidem tainele plăpânde.

Insignă

sursa foto fotocommunity


Ascultă muzica,
o notă oarbă mi s-a-nfipt în minte
e portativul gol
şi e fierbinte negru-n ziuă,
se toarnă smoală din cuvinte
în burguri urlă oseminte
şi-i mult nămol.

Doar porţile mai scârţâie încet
ducând în spate schingiuiala
ce-ngroapă suflet de poet
răpus de-o înserare solitară
lipită pe-un perete
alb de ceară ,
când Luna mi se prinde-n calendar
ca o insignă
pe un gând hoinar!