joi, 31 decembrie 2009

Acasă


sursa foto deviantart

Plutea-n tăcere clopot al furtunii
Şi-n vatra fumurie trosneau lemne
Pe la vecernii se-ndesau bătrânii
S-asculte în genunchi ruga pesemne

Colindele-şi goliseră rostirea
În cetini conuri răsunau de vânt
În ţărnă crucile-şi purtau menirea
Ducând cu ele preţ şi legământ.

Iar dincolo de cumpăna fântânii
La prispa cu zăpadă aşternută
Te-aşteapt-o maică şi-n argintul Lunii
Preasară iar poveste neştiută.

Deschide braţe large şi primeşte
Sărutul blând pe fruntea-ţi ostenită
Du-te-n odaie-acum şi povesteşte
Pe unde-ai fost, că-i maica ta iubită.

Şi-adormi uşor cu lacrimă sub gene
Copil tu eşti în casa părintească
Un An mai nou şi-arată acum semne
Rugând pe Dumnezeu să ne iubească!

miercuri, 30 decembrie 2009

Transformarea


sursa foto fotocommunity

Opreşte visul, nu mă-ntreba străine
De ce în iarna ta am poposit
De ce iluzii îngheţau în mine
Apoi se înşirau în sloiuri înmiit.

Priveşte clipa când lacrimi stau să cadă
La streşini adormite de tăceri
Acolo ochii tăi puteau să vadă
Zăpezi brodate-n tâmpla unui simplu ieri.

Opreşte valsul fulgilor plecaţi nebun
Atârnă-n pas de dans iubirea mea
Nu mă-ntreba nicicum ce-am vrut să-ţi spun
Rămân epistola din fulgul mort de nea.

luni, 28 decembrie 2009

Ocară dulce



sursa foto deviantart

Te ştiu pe dinafară
interiorul nu mi-a fost prielnic
în ultima vreme
erau acolo câteva trepte
pe care trebuia să le citesc
pentru a te cunoaşte

m-am îmbrăcat în singurătate
de duminică
pentru că sărbătorile în care te privesc
îmi aduc nelinişte
şi, uite-aşa,
simt că trăiesc
mai altfel decât un poem banal
scris pe o filă arsă
de uitare

ţi-am pipăit întunericul
când am răbdat de foame
şi aplecarea
când mi-era somn

de-atunci nu fac altceva
decât să măsor vremurile
cu pasul privirii
pentru că
într-o bună zi,
te voi pipăi cu sufletul
şi o vorbă de ocară!

Adio?!



De câte ori am spus
ADIO
au înflorit salcâmii
au înflori ninsorile
şi zâmbetul pe buze.

De câte ori am spus
ADIO
furtunile şi-au luat
botine de iasomie
şi fluturii costume de gală

De câte ori am spus
ADIO
literele din alfabet
s-au orânduit în scrisori de dragoste
întotdeauna scrise
şi niciodată expediate

De aceea
sărut mâna pământului
din care m-am întrupat,
pe cea a olarului
care m-a prefăcut
în NIMIC-ul ce-ţi umple
inima de bucurie
şi-ţi cânt
pe-acelaşi drum
în care te-aştept
plin de cuvinte...

Anna...împlinire




Dac-ar fi să se cearnă viaţa mea precum zăpezile...

Răsuflarea mea doineşte
în tine
certitudinea că ne suntem

împlinirea asta
s-a tivit
cu atâta albastru
încât cerul a uitat să existe

arareori
mai trece pe acolo o pasăre
şi se întreabă
unde i-o fi pierit cântecul?

atunci
dimineaţa îi răspunde
cu mii de glasuri
din scânteile păpădiilor:
Cântecul s-a înălţat odată cu ei!
Priveşte-i!
Sunt îngerii de Lumină!

Vezi?
De aceea nu-ţi pot uita sărutul
lăsat pe sufletul meu văratic
şi aninat acum
de târziul tău prea plin de viscol...

marți, 22 decembrie 2009

Alb de vietate


sursa foto deviantart

Dincolo de "zid cu var"
nici priviri nu mai răsar
melcul adormit în iarnă
linişte mai poa'să cearnă

i-am cântat şi cântece
cu iz de descântece
în cochile s-a strâns
ca o urm-a unui plâns

l-am iubit în vara caldă
căţărându-mă pe-o nalbă
de priveam spre soare viu
stea în ochii lui să fiu

el mă adormea cuminte
punea zâmbet să m-alinte
îmi şoptea a necuvânt
cu ison fugar de vânt

acum tot aştept să iasă
poate-l voi primi în casă
că e frig şi ninge iar
dincolo de "zid cu var"

Iluzie



sursa foto deviantart

Râzi!
Râzi în gând, fată frumoasă
smulge târziul ăsta nebun din mine
uite cum ţine de inimă
şi îmi leagă în mii de noduri
visurile.

Râzi!
Râzi în gând, fată vâltoare
scurge-mi în vene albastre
izvor de femeie
cascade să-mi şteargă
târziul
născut înainte de-a te şti.

Râzi!
Râzi în gând, fată morgană
şi du-mi peste dune-nroşite
de-amurguri
numele ce-l port de o viaţă
-ILUZIE-

Lecţie de iarnă


sursa foto deviantart


Iarna viscol îmi aşterne
pe tăcutele iubiri
smulge albul şi îmi cerne
strop de gri în năluciri.

Dintre gheţuri cu armură
scoate strigăte de sloi
pe la streşini picătură
rătăcită din vechi ploi.

Fir de alb tiveşte Firea
răsucind în aer nea
pune-n chiciuri amintirea
ce-a uitat de vremea rea.

Iar în paşi de Crivăţ rece
Desenează înc-un vals
Lasă fulgii mari să plece
Însoţindu-se la dans.

Câtă iarnă ai pe gene?
Câte sensuri în priviri?
Cât omăt se poate cerne?
Cum se nasc albe iubiri?

Poate iarna să ne-nveţe
Să iubim aşa, curat,
Floarea albă să răsfeţe
Vis ce-n taină ne-a legat.

duminică, 20 decembrie 2009

Plâns




Am învăţat să plâng
în fiecare ploaie
ce-mi iese în cale
pentru că
vreau să dau gust vieţii mele

am învăţat să privesc
hăituită
lacrima îngerilor
ce m-au ţinut pe braţe
când obosisem
de atâta căutare

dacă va fi adevăr
în ceea ce vei sorbi
de pe obrazul meu într-o seară,
nimic n-o să fie mai dureros
decât minciuna
pe care au însăilat-o negurile
care vor să te cuprindă
în mreje

atunci voi putea plânge
cu toată fiinţa mea...

sâmbătă, 19 decembrie 2009

doar linişte!




Poesis-Ingeri
Asculta mai multe audio
Muzica




N-am să pot fi
îngerul tău niciodată
în lutul meu
respiră o femeie
simplă ca fulgul de zăpadă
în glasul meu, licurici de cuvinte
în suflet, un dor nesecat...

Rost de întrebări


sursa foto fotocommunity


Ce rost să ne-ntâlnim în vreme
secundele ne-au troienit
ne-au prins în iarnă cu blesteme
rostite-n cântec învrăjbit.

Ce rost să prindem amintirea
în palma unui fulg uşor
când peste toate risipirea
presară praful ei cu dor,

Cununi de adevăr doar iarna
va înflori pe la fereşti
o lacrimă-mi va plânge rana
de-a nu mai şti cine îmi eşti.

Povară de zăpadă pune-mi
pe umerii fragili şi goi
priveşte-n ochii mei şi spune-mi
în care iarnă vom fi doi?

În ce ninsoare diamante
pe chipul meu vor străluci
şi-n care vânturi depărtate
iubirile ne-or năluci?

If...

N-ai să ştii niciodată!

Dezamăgire cu iz de iarnă


sursa fot fotocommunity


Departele-i departe
Aproapele-i târziu
În calea iernii sparte
Nici fulg nu pot să fiu.

Există alb în lume
La mine e prea gri
Îl poţi striga pe nume
În jocuri de copii.

Colindele-s deşarte
Nici glasuri nu se-aud
Tristeţe iarna-mparte
Peste obrazu-mi ud.

Iar şoapta ţi-e pustie
Au luat-o păsări mii
Nimic nu mă învie
Nimic nu va veni.

vineri, 18 decembrie 2009

Haină nouă

M-am gândit
să mă-mbrac în femeie
într-o zi
când îngerii îşi uitaseră acasă
aripile

furasem ceară
din muguri de lună
şi hotărâsem
să mă-ncurc
printre picioarele lor
să le lipesc aripi noi

poate aşa
niciun bărbat,
dar absolut niciunul
nu va şti când să ardă
şi când să se-aprindă.

M-am gândit
să mă-mbrac în femeie
pentru totdeauna
şi să-mi port parfumul
indiferent de anotimp
de târziu sau devreme
petrecut în mine, în ea sau în tine.

M-am gândit
să mă-mbrac în femeie
pentru seninătatea privirii
în care se oglindesc
stropii de ploaie
ori lacrimile fiecărei dimineţi
în care
îngerii îţi şoptesc
că eu sunt doar o femeie...

joi, 17 decembrie 2009

Unic



sursa foto deviantart

N-am construit motive
mi-au fost de-ajuns
avioanele de hârtie
din vremea copilăriei
care mi-au inserat ideea de zbor

au sosit mai apoi
într-o dimineaţă păsările,
peticele albe de lumină
care mi-au spus
povestea unui om

i-am iubit pasul
i-am iubit glasul
i-am iubit stingerea
i-am iubit fuga
i-am iubit ruga
şi-i iubesc acum târziul
pentru că doar eu ştiu
unde se află
tărâmul fără bariere
fără convenţii
fără limite...

Lumina mea

sursa foto fotocommunity


Pe fiecare colină
strigă un bucium
e semnul apropierii târziului din noi

şi chiar de e seară
lumina din mine coboară
în pasul tău
rătăcit prin frunzişuri

din câte desişuri
se mai compune surâsul meu?

vei afla doar spre răsărit
căutând cu privirea
un mugure trist
rătăcind înflorirea

poate doar pe o frunză
cuvântul
va duce boarea de vânt
lăsată în braţele mele
acum
fluturând a iubire

m-amestec cu nopţile tale
pictez felinare
şi ochii-mi sunt lumina
ce te caută fără-ncetare
în vis...

miercuri, 16 decembrie 2009

marți, 15 decembrie 2009

"Este"


sursa foto deviantart


Eternitatea stă-n picior de stâncă
În muntele cu fruntea-n nori
Eternitatea stă în dragostea adâncă
Şi-n iernile cu haină de ninsori.

Din flori de gheaţă ai ţesut tăcerea
În zarea cu motive de-nserat
Mi-ai pus pe umeri ceruită, adierea
Salutul plin de frig, încarcerat.

Eu te aştept în file de poveste
Nu te-am uitat în efemer
Las la fereastra ta un dor ce"este"
Şi n-o să plece până pier.

luni, 14 decembrie 2009

Dragostea unui om fără nume


sursa foto deviantart


Am copiat la indigo
dragostea unui om fără nume
nici măcar nu ne tocmisem pentru asta
venise totul
aşa,
într-o doară,
într-o dungă de tăcere,
pe-o buză de dimineaţă
la margine de nestare

acolo sufletele îşi dau bineţe,
cântecele se înalţă
în coşul pieptului
şi păsările construiesc zboruri

Am copiat la indigo
dragostea unui om fără nume
ca să trimit scrisori anonime
către frunze
ivite în primăveri
şi scuturate în toamne

atunci când nu voi mai fi,
să mă-nvelească
cu dragostea unui om fără nume...

Nu am promis, am făptuit...


sursa foto deviantART


Promisiunile mele
sunt mai calde ca oricând
iarna a turnat peste ele zăpadă
să le ţină de cald
până în primăvara
în care îţi voi înflori sincer
pe braţe

atunci şoaptele mele
se vor prinde flori de măr
în cântec
şi zefirele mi se vor anina în păr

câteva păsări
îmi vor împleti zbor de iubire
peste lumea ta

niciodată frigul uitării nu ne cuprinde
pentru că dragostea
nu se închide în sfere
ea merge pe muchii de cub
şi se avântă spre cer mai apoi...

Comoară de cântec

sursa foto deviantART

M-ai alungat
fără graţie
prin cenuşiul unei clipe
precum vârtejul care duce
păpădiile dincolo de câmp

călătoria mea
prin pământul tău
nu caută câştig
ci rădăcină
în care să se-alerge sevele
mustind a primăvară de iubire

atunci aşteptările noastre
vor doini
pe o frunză
şi cântecul
va fi vălurit marea obosită
de atâtea furtuni

de mâine voi face nopţile
colivii pentru păsări
dar mă voi preface a le închide uşile
pentru că ştiu
că nu pot păstra altfel cântecul.

Nimeni

Extramotive


sursa foto deviantart


Tu nu eşti de găsit
tăcerea ţi-e velinţă
ca să poţi fi iubit,
nu fugi spre nefiinţă.

Te scalzi în pustiiri
şi vorbe-ntortocheate,
sărbătoreşti iubiri
cu gust amar de moarte.

Serbări tu primeneşti?
mă faci să râd himeric
nici izul de poveşti
nu-mi stinge întuneric.

Ai confundat regina
cu ultima paiaţă
străjer, ai tras cortina
peste lumini din ceaţă.

Deşert e pasul Evei
în patul desfrânării
nu simţi dulceagul sevei
din palma liberării.

Iubirea-i fiinţare
prezentă în materii
mă pot pierde-n uitare
ca stelele-n puzderii.

Sărbătoresc nebună
cu verde prins în haină
rămân privind spre lună
sunt colţul viu de taină.

duminică, 13 decembrie 2009

Comoară de cântec


sursa foto deviantart


M-ai alungat
fără graţie
prin cenuşiul unei clipe
precum vârtejul care duce
păpădiile dincolo de câmp

călătoria mea
prin pământul tău
nu caută câştig,
ci rădăcină
în care să se-alerge sevele
mustind a primăvară de iubire

atunci aşteptările noastre
vor doini
pe o frunză
şi cântecul
va fi vălurit marea obosită
de atâtea furtuni

de mâine voi face nopţile
colivii pentru păsări,
dar mă voi preface a le închide uşile
pentru că ştiu
că nu pot păstra altfel cântecul.

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Marmură


sursa foto deviantart

În regatul trupului meu
vinovăţia n-are nume
de noroi
şoldul e trunchi
şi umărul ramură

dincolo de unduire
e freamăt şi zbucium

cuvintele se anină
în vâlvătaia părului
iar dorinţa
e zborul ideii de mine

În regatul trupului meu
truda capătă aromă de extaz
şi cunoaşterea e adiere

doar câte o şlefuire
mai tulbură somnul coapselor
pe care mâinile
au lăsat un vaier prelung!

De atunci, marmura plânge...

miercuri, 2 decembrie 2009

Colindă-mă, alb, colindă-mă!




În zâmbetul de iarnă moare clipa
se răsuceşte-o iederă de foc,
blestemul păsării ce pierde-aripa
şi nu mai are soartă şi noroc

Pe cer o nuntă se destramă-n vise,
iar întâlnirile sunt fără rost
printre tulpini atunci se rătăcise
o frunză din copacul ce mi-ai fost..

N-o să-ţi umbresc albastra fulguire
Zidirile-s făcute dintr-un timp
Iar moartea cea cu glas de stihuire
Deplin mă rătăceşte-n anotimp.

duminică, 29 noiembrie 2009

Light


sursa foto deviantART

Port în suflet doar lumina
Şi sublimul din secundă
Tu ai tras de mult cortina
Umbră rătăcită-n undă.

La ferestre-nchipuite
Mai aprinzi o lumânare
Sărăcit acum, iubite,
Vrei un licăr pe cărare.

Drumurile-s geruite
Şi vântoase plâng a jale
Tot ţi-e dor de ea, iubite?
Tot o ceri în a ta cale?

Ea-i frumoasa ta din Lună
Cu ochi două peruzele
Părul - ei alună brună
Sânii - licărul din stele.

S-o îmbrăţişezi în seară
Sărutându-i straşnic gura
Ca să rătăceşti în vară
Printre ierburi cu arsura.

Numai că ţi-e tare teamă
Să o strigi pe necuprinsuri
O păstrezi doar ca o taină
Rătăcită în abisuri.

Ea-i nălucă şi te doare
Când se-arată-n asfinţit
E lumina ce-ţi apare
Şi te poartă-n răsărit.

Prinde-o-n ochiul zilei triste
Bucură-te cât e vreme
Dragostea n-o să existe
Dacă tu mereu te-oi teme.

marți, 24 noiembrie 2009

Promisiune imprecisă



sursa foto deviantart



O să tac precum liniştea nopţii
O să tac în morminte de regi
Voi gusta din negările sorţii
De blestem de vei vrea să mă legi!

O să tac precum luna amară
Necuvânt îmi voi pune pe zid
Voi sorbi vorba ta de ocară
Şi în beznă o să mă-nchid.

Mărginiri să-mi cuprindă avântul
Şi topiri să-mi alinte iar ceara
Arunca-voi în mare cuvântul
Şi în mine păstra-voi doar sarea

Când pe maluri găsi-vei tăcere
Tu să ştii că ţi-am fost negreşit
Pasul mut şi adâncă durere
Strop de gând încă ne-mpărtăşit!

Efemeră


sursa foto deviantart


N-aş mai fura zăpezii nici măcar un fulg
e tristă înserarea şi mă ninge
în calea rătăcirii de-ar fi să mai ajung
voi fi doar stropul ploii care plânge.

Din plânsul meu sorbi-vei cântec risipit
În game inocente şi tardive
Atunci vei înţelege ce mult eu te-am iubit
Şi vei vedea că stelele sunt dive.

Sunt omul simplu ce ţi-a trecut prin faţă
Scrisoarea netrimisă, cu albe foi
Sunt cartea-n care vei scrie o prefaţă
Doar dacă cerul nu se va pierde-n ploi.

joi, 19 noiembrie 2009

Broderie



sursa foto deviantart

Cum să privesc ninsoarea cu sfială
Topind în ochii iernii lotuşi
Când printre irişi fuge-o îndoială
Şi tu-mi aşezi pe buze „totuşi”?

Cum să te caut printre vechi absinturi
Când iederile nu mai vieţuiesc
Păstrez în mine blânde cânturi
Aroma vie prinsă-ntr-un “iubesc”?

Ne flutură în vânt fantasma iernii
Şi spintecă tăcerile din noi
Ridică-n slavă imnuri de vecernii
Topind o rugă-n picături de ploi.

Şi dac-ar fi o iarnă să ne plângă
Toţi fluturii pe care i-am ucis
Să nu lăsăm uitarea să ne frângă
Statornicia unui vis promis.

miercuri, 18 noiembrie 2009

Stare



sursa foto deviantart

Am aşteptat sa te iubesc
Unde izvoarele se frâng în pietre
Unde secundele mă strâng
Şi doar tăcerile îmi ţin de sete.

Am aşteptat să te iubesc
În ploi pierdute într-o var-albastră
Eram făcută să-ntâlnesc
În câmp cu maci o dragoste sihastră.

Am aşteptat să-mi spună iar
O ciocârlie cu izvor de cântec
Că n-ai să pleci spre alt hotar
Să-o să-mi săruţi catifelatul pântec.

Am aşteptat să mă iubeşti
Să-mi picuri bob de rouă în privire
Să ştiu deplin că sunt şi-mi eşti
Noian de dor spre verde împlinire.

marți, 17 noiembrie 2009

Se poate...




sursa foto deviantart



Să nu mai strângi veşminte
Sunt roase de tăceri
Pe umede morminte
Sălăşluieşte-un ieri.

Păgâna-ţi poposire
Pe patul ei cu flori
Nu însemna iubire
Nici ropot de ninsori

Era doar vanitate
Dorinţa de-a avea
Tărâm de castitate
‘N poem de catifea

Nu căuta aripa
Doar îngerii au zbor
Zădărniceşte clipa
Din mersu-i urlător.

Azi rătăceşti în moarte
Spre cerul liniştit
În veşnicii se poate
Să fii din nou iubit.

luni, 16 noiembrie 2009

Rost de piatră



sursa foto deviantart

















Nu contează
câte pietre îţi lovesc fereastra
doar una ştie ce rost are tăcerea
e colţuroasă
ca floarea de stâncă
şi doar zăpada-i ţine loc de aşternut

drumul ei
pulberi de stele căzute
trupul
rostire de tărie în chemare

ce mult aş fi vrut să ştii
că pietrele tac!

doar cioburile ferestrei
îţi pot spune
poveşti fără nume
într-o seară în care minunile plâng
a ploaie de noiembrie!

duminică, 8 noiembrie 2009

Dansul nostru




Dans pe muchie
unde zborurile nu-s iluzie
ci doar arabescuri
ancorând fluturi
rădăcinile mele
cresc arbori cu nume de pădure
dincolo de coroane
trunchiuri de val unduind a iubire
şi-un ecou

sunt eu.

vineri, 6 noiembrie 2009

Izvor cu şopot de fericire



sursa deviantart





Dincolo de praguri
fericirea mea-i un izvor
pe prund
odihnesc pietrele de vis
şi nicio noapte
nu-şi mai poate înfige întunericul
în pântecul albiei
EL îşi va spăla mâinile şi faţa
şi va sorbi apă de lacrimi

Cât de mult cerul mi-a plâns!

joi, 5 noiembrie 2009

Strigăt



sursa foto deviantart


Mă doare arătura în care
plugurile zadarnic scurmă
mă doare-nsingurarea
şi raza mea din urmă
mă doare-nconvoierea
plecarea ta mă doare
aş vrea s-aştern tăcerea
dar încă mă mai doare
sâmânţa doarme-n brazdă
şi visul în idee
mă doare rătăcirea-i
şi trupul de femeie
ce am lăsat în urmă?
doar lacrimă de foc
pustiul nesperanţei
şi zori de nenoroc
mă doare coaja-nsingurată
când toamna vine
doar ploi nebune se arată
vreau să le ţin în mine
păstrez durerea-n palme
mă sting încet, încet
păstrează-mă-n iubirea
şi-n mintea de poet!

Rugă



sursa foto deviantart















O să-mi lipesc degetele
de piatra muntelui
primenind în fiecare dimineaţă
ruga
din fiecare falangă
să înflorească o floare de colţ
din fiecare pod de palmă
să tresară un arbore
astfel încât,
atunci când EL va urca muntele
să-şi umbrească neliniştea
c-o mângâiere

uite cum îmi port mâinile spre zăpezi!!!

miercuri, 4 noiembrie 2009

Retoric



sursa foto deviantart

















De-ar "creşte apele din mine"
aş stinge-n lacrimi vâlvătaie de amar
aprins în ruginiu de frunză
aş lua pe buză vers hoinar
să-l undui blând pe inima-mi difuză
răsună mintea de idee

Ai mai iubit aşa, femeie?

Nedumeriri




sursa foto deviantart











Scrisul meu nu va muta ţărmurile
e prea hilar să arunci slove
doar ca să placi
deşi cerneala te trădează

ca să goleşti o călimară
trebuie să moi vârf de întâmplare
clipă de clipă
consecvenţa va fi un factor stabilizator

de altfel nepăsarea
nu e utilă atunci când
umbrele se joacă pe ecran
iar cronicile se scriu la întuneric

jocurile hibride ne oferă
roluri sordide
fapt pentru care mânjim cu ceneală
măşti ce se voiau doar strălucitoare

scrisul meu nu va muta ţărmurile
şi nici munţii împovăraţi de zăpezi
acolo iubirile glăsuiesc
din fluier
nedumeriri risipite-n obraji de floare-de-colţ.

marți, 3 noiembrie 2009

Deziluzie



sursa foto deviantart


















Moartea asta limpede
pe care o visezi
când stai sprijinit pe braţ de întuneric
n-o să vină prea curând

geografiile sunt înţesate
de garduri
pe care ciorile sacerdote se joacă
de-a prohodul

suflă vânt peste ele
şi adu flori
fie ele şi de gheaţă
să conserve trecerile de vremuri
peste trupul meu

când mă vei lua în braţe
vei şti că nicio mască
nu mi se potriveşte pe chip
unicitatea stă până şi în prefacerile de lut

dac-ar fi să mori
aş umbla desculţă printre spini
să port povara
unei întâmplări neîntâmplate

Ursită

sursa foto deviantart



















Sortit a fost să-ţi fiu iar strună
Să mă atingi, să mă-nfiori
Să-mi construieşti pătrat din lună
Să-nchid în el mii de ninsori.


Sortit a fost să-ţi fiu cântare
Un freamăt viu pierdut în lunci
Un răsărit pe ţărm de mare
Prezentul scurs dintr-un “atunci”.


Sortit a fost ca întâlnirea
Să fie-n margine de vis
Să luăm din ape risipirea
S-o ducem iar în paradis.


Nu ştiu de-ţi voi mai fi chitară
E-un lucru simplu de-nţeles
Rămân odihna ta de seară
Şi plânsul unui stih ales.


Vreau să mă scurg în răsăritul
Minunii tale suspinînd
Să-ţi răvăşesc iar asfinţitul
Păşind în taină şi visând!

luni, 2 noiembrie 2009

Essence

sursa foto deviantart








Esenţă de lut
m-aplec în palme cu iz de rugină
o roat-ai născut
să-mi bucure trupul c-o altă lumină
silabă rostită
în scurgerea formelor line
cu gust de amar
şi rochie ştearsă-n tulburi verbine.

Esenţă de lut
rotind arabescuri cernite
săruturi pocnesc
în sunete prinse-n priviri ostenite
voi fi iarăşi vasul
în care uitarea se-adună
adună-mă ciob
şi frânge-mi lumina spre Lună

sâmbătă, 31 octombrie 2009

Cu toate astea...

sursa foto deviantart
















Deşi mânile mele-s murdare
deşi sângele-mi curge prin vine
deşi am aflat cum se moare
tot nu mă satur de tine
taie-mă-n două cu-o roată
umple cu visuri ţărâna
de-aş fi zidită iar toată
n-aş blestema nicicum mâna
ce-a stins în chilie
ceara lăsată să plângă
trup de iubire-arămie
cântec promis ca să frângă...

vineri, 30 octombrie 2009

Pe un peron...

Curiozităţi

sursa foto deviantart

















Ca să pui distanţă între noi
ai zăbrelit porţile cu tăcere,
ai aruncat nesomn în firele pleoapelor
şi ai îmbrâncit toamna în galantare

s-a mai vândut o-ntâmplare
un rug s-a aprins
iar lamapadarele timpului
au rămas fără gaz

una câte una
brumele mirese
ţi-au răsfirat nuntirea în palme

unde eşti, fărâmă de visare
pe ce coajă de copac
ai încrustat părearea ta de rău
când doar ecoul îmi era glas?

Întrebări matinale

sursa foto deviantart






Toamna mi-a lăsat în palme
ruine de gând
le frânsese bruma
templele de frunze
când frigul m-a lăsat plângând

de ce m-ai înveli cu şoapta
unui dor pribeag
când vântul vorbei tale
n-ar sta la mine-n prag?

Să te iubesc sosire?
răceală mă-nconjoară aparent
alai cu mărăcine de cuvânt
mă însoţeşte
pictând pe-al toamnei văl
o umbră arămie-n vânt

departe de sfârşituri
se tipăresc gazete de iubiri
cerneala toamnei mele
a-mprăştiat pe file aurite risipiri...

joi, 29 octombrie 2009

Comparativ

sursac foto deviantart



Azi
mai mult decât ieri
am învăţat să nu topesc
zăpezile de pe munţi
ele statornicesc în bulgări
apele plânsului meu
pe care-l ascund în căuş de izvoare.

Azi
mai mult decât ieri
am plătit tributul tăcerilor
primenind cuvintele
în haine de sărbătoare
doar era duminica sufletului meu
croită pe calapodul sâmbetelor tale.

Azi
mai mult decât ieri
mi-am împachetat inima
roasă de târziul înserărilor
cu care m-ai atins în fiecare depărtare
când mâinele meu rostea poemele brumei.

Azi
mai mult decât ieri...


Ana Sofian

Miracol

sursa foto deviantart





Punct.
Suflare divină în vânt bătătorit de paşi
mişcare
dor stihuit
un nor deşirat în vălul miresei
şi plumbul uitat în râpe

te ţin de mână, mire
uitările au rămas fără adăpost
se legalizează doar actele
în care zăpezile nu se topesc niciodată
şi florile de colţ surâd
rezemându-şi obrazul de pântecul meu

m-adapi cu iubire
şi-o "lume-ntreagă plânge-n urma noastră"
de parcă ploaia s-ar prelinge
pe-un ciob de stea măiastră!

marți, 27 octombrie 2009

Să fugi, moarte!

Să fugi străino, să fugi cât mai departe
Şi colţii tăi să strângă pământul cel clisos
În palmele de floare parfumul dureros
Respir-acum uitarea de amintiri surpate

Să fugi, străino, să fugi spre-abis de neguri
Din trena ta nebună voi smulge doar fâşii
Să pot ucide-n mugur puterea de-a muri
Privindu-te cum te frămânţi adânc şi tremuri.

Să-ţi fie crucea povară de bazalturi
Din tina amorţirii să nu te scoli curând
Căci ochii-mi de lumină lăsatu-i-ai plângând
Iar viaţa mea rămâne o slovă spre înalturi

Să fugi, străino, să fugi cât mai departe
Nici îngeri de carton nu-ţi vor cânta chemare
Priveghi cu gust de-amar eu port spre alinare
Şi-mpart spre infinit speranţele deşarte.

Ana Sofian

luni, 26 octombrie 2009

Nuntire

sursa foto deviantart



Va plânge-un strop la streaşina iubirii
Acoperişuri ne-or adăposti umblarea
Când zămislim din mii de sunete chemarea
Să-mpărtăşim din tainele zidirii.

Mireasa ta voi fi într-o nuntire
Cununa stelelor perechi eu voi purta ades
Ne vom iubi-ntre paralele ce se ţes
La margine de lumi şi risipire.

Hai vino, lipeşte-ţi trup de pântec greu
Zăpezi de bronz cioplite să ne împresoare
Să fim în noi, fiinţe, fără de uitare
Şi inorogi nebuni să inventăm mereu.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Gestică

sursa foto deviantart




Ce caut eu în albul florii?
lumina-i fructul ei divin
mă pierd în braţele ninsorii
sunt fulgul de iubire plin!

te prind în braţe, Întuneric
popas în văl de noapte plin
plutesc în rostul nostru sferic
şi-ţi sorb petala cu venin

aroma ei mă înfioară
cămaşa tremură pe trup
sunt coardă fină de vioară
acorduri tandre îmi erup

simt colţul tău plin de tăcere
în simfonia toamnei reci
presar lumină în durere
când spre uitare mă petreci

în cub închid azi mărginirea
pe muchii pas îmi desfăşor
înalţ spre lună fericirea
de-aţi fi iar fulgul trecător

nu-nchide uşa unui zâmbet
chiar de secunda îl topeşte
mai descifrează înc-un umblet
aleargă, scrie şi trăieşte!

joi, 22 octombrie 2009

Zăpezi

sursa foto deviantart




De s-ar topi zăpezile,
iubirea mea s-ar frânge
sublim
ar plânge florile de colţ
de ai putea
urcând
ninsoarea ai atinge
şi n-ai simţi în piept ultimul glonţ
ai prinde-n braţe albul florii
petalele de timp căzut
parfumul straniu al durerii
mocnind
în vatra serilor pierdut.
să urci pe munţi
purtând iubirea noastă în zăpezi
şi-n fiecare clipă răsucită pe fuior
nostalgic
dor pe sure frunţi
să înrămezi

luni, 19 octombrie 2009

În(cântare)

sursa foto deviantart




Ai prins în palme visul de iubire
L-ai mângâiat c-o blândă răsuflare
N-aveai pe buze semne de-ntrebare
Nici vorbe reci cu nimb de amăgire.

Ai scris un stih ce învârtea pământul
Fugeai de versuri triste,-ngenuncheate
Păşeai ades prin sensuri ‘miresmate
Împrăştiind aromele cu vântul.

Dar ai plecat spre ţărmuri vălurite
Unde lumina-i flăcăruie stinsă
Unde imaginea-mi e-o floare ninsă
Murind de frig, de dorul tău, iubite!

Târziul ne-nconjoară-ntotdeauna
Murim şi înviem în amintire
Minunile-s poeme de-mplinire
Pe care praf de-argint presară luna.

Chiar dacă tac în cuvântare sfântă
Tăcerea-mi nu omoară, ci încântă.

te voi afla...






N-am să te ştiu prea devreme
N-am să te ştiu prea târziu
Focul din mine mai geme
Ochiul e trist şi pustiu.

Iarna e vechea povară
Scutul în care loveşti
Vântul ce-n mine presară
Frigul în care îmi eşti.

N-am să te ştiu din cuvinte
N-am să te ştiu din tăceri
Voi căuta o sorginte
În paşii de primăveri.

Te voi afla în rostire
În frunza verde de măr
În mugur viu de iubire
Lumină de adevăr!

Am să te-nvăţ într-o clipă
Şi-o să te ştiu pe de rost
Lasă-mi în zbor o aripă
Să-ţi fiu din nou ce am fost!

joi, 15 octombrie 2009

sursa foto deviantart




Întotdeauna ploaia va fi cântec.

În portativul plânsului
nicio notă nu mai aminteşte de
furtuna aceea
care-ţi lipise genunchii
de pământul clisos.

Câte ninsori îmi vor spune
că trecerea ta
a fost doar o fulguire?

De mi-ai fi copac, umbra
mi-ar plânge visul.

De mi-ai fi doar frunză,
m-aş înveli cu trupul tău
în răsărit de blândeţe.

Eu să renasc
Tu să adormi
Iar mugurii să cânte
primăvara iernii ostenite de căutare.

Certitudine

sursa foto deviantart




Când vei fi doar o pâlpâire
voi şti că dimineţile
şi-au aşternut capul
în arborele nopţii

acolo mugurii visează
şi ramurile cuprind
jumătăţi incomplete
pe care luna zimţată le-a ros
în vremelnice înnoptări

şoapta mea e balans
iar ploile despică fericirea culorii

de m-aş aduna în dinţii unei stele
zâmbetul tău ar avea strălucire
de m-aş planta în zborul unei păsări
gândul tău mi-ar fi cer

rămâne să caut întâmplarea
în care noi punem frântura fericirii
pe balansoar

marți, 13 octombrie 2009

Cu gri în oase de toamnă

sursa foto deviantart






Simt ceaţa asta ce-mi pătrunde-n oase
Ca un nebun ce-şi varsă agonia
Privesc viscerele de vreme roase
Mă descompun şi-mi latru nebunia.

Cuvintele-s doar sunete de clopot
În dangăt uriaş se înfăşoară
Transformă în tăcere straniu clocot
Mocnind silabele în sev-amară!

Acum când tac, o ploaie se prelinge
În simfonia toamnei demodate
Extazul se închină şi-apoi plânge
În măşti hlizind cu feţele ciudate.

luni, 12 octombrie 2009

Anonim

Petală
în scârţâit de şine
acari nebuni schimbând macaz
un spin ciuntit
de gura lumii
şi biciuit de-un vechi necaz.

O floare smulsă
de pe şine
un tren hoinar pe rute false
morman de ţepi
printre verbine
ferestre cu obloane trase.


Un strigăt
scufundat în patimi
traverse prinse-n umezeală
un toc de scris
muiat în lacrimi
cu urmă ştearsă de cerneală.

Surâs

sursa foto deviantart





Ne ştim demult
de când tocul pantofilor mei lovea
pietrele caldarâmului
pe care-ţi vărsaseşi
zările cenuşii

câtă ploaie strecurată
prin pânza romanţelor
îmi înflorea în cântecul serilor târzii

niciun sunet
care să se fi pierdut prin olanele
caselor de pe strada îngustă

de la o fereastră
îmi zâmbea încă gândul tău albastru
pentru că nemărginirea
poartă surâsul dimineţii pe buze.