miercuri, 24 iulie 2013

re(naştem...




semn
uitat în aerul cu iluzii

umezeală

în uterul zilei
întunericul naşte forme
lungi de nelinişte istovitoare
plângem pe rând
oase de ploi înşirate pe vaduri
pietre lucind sub secunda
care ne macină

fluviul a înnebunit
de patimă
lasă praguri de amânări
şi pedepse neispăşite

criza se dilată
între noi toate întrebările
cresc nervi în derivă
până vom ajunge să ne regăsim
în Unu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu