sâmbătă, 31 octombrie 2009

Cu toate astea...

sursa foto deviantart
















Deşi mânile mele-s murdare
deşi sângele-mi curge prin vine
deşi am aflat cum se moare
tot nu mă satur de tine
taie-mă-n două cu-o roată
umple cu visuri ţărâna
de-aş fi zidită iar toată
n-aş blestema nicicum mâna
ce-a stins în chilie
ceara lăsată să plângă
trup de iubire-arămie
cântec promis ca să frângă...

vineri, 30 octombrie 2009

Pe un peron...

Curiozităţi

sursa foto deviantart

















Ca să pui distanţă între noi
ai zăbrelit porţile cu tăcere,
ai aruncat nesomn în firele pleoapelor
şi ai îmbrâncit toamna în galantare

s-a mai vândut o-ntâmplare
un rug s-a aprins
iar lamapadarele timpului
au rămas fără gaz

una câte una
brumele mirese
ţi-au răsfirat nuntirea în palme

unde eşti, fărâmă de visare
pe ce coajă de copac
ai încrustat părearea ta de rău
când doar ecoul îmi era glas?

Întrebări matinale

sursa foto deviantart






Toamna mi-a lăsat în palme
ruine de gând
le frânsese bruma
templele de frunze
când frigul m-a lăsat plângând

de ce m-ai înveli cu şoapta
unui dor pribeag
când vântul vorbei tale
n-ar sta la mine-n prag?

Să te iubesc sosire?
răceală mă-nconjoară aparent
alai cu mărăcine de cuvânt
mă însoţeşte
pictând pe-al toamnei văl
o umbră arămie-n vânt

departe de sfârşituri
se tipăresc gazete de iubiri
cerneala toamnei mele
a-mprăştiat pe file aurite risipiri...

joi, 29 octombrie 2009

Comparativ

sursac foto deviantart



Azi
mai mult decât ieri
am învăţat să nu topesc
zăpezile de pe munţi
ele statornicesc în bulgări
apele plânsului meu
pe care-l ascund în căuş de izvoare.

Azi
mai mult decât ieri
am plătit tributul tăcerilor
primenind cuvintele
în haine de sărbătoare
doar era duminica sufletului meu
croită pe calapodul sâmbetelor tale.

Azi
mai mult decât ieri
mi-am împachetat inima
roasă de târziul înserărilor
cu care m-ai atins în fiecare depărtare
când mâinele meu rostea poemele brumei.

Azi
mai mult decât ieri...


Ana Sofian

Miracol

sursa foto deviantart





Punct.
Suflare divină în vânt bătătorit de paşi
mişcare
dor stihuit
un nor deşirat în vălul miresei
şi plumbul uitat în râpe

te ţin de mână, mire
uitările au rămas fără adăpost
se legalizează doar actele
în care zăpezile nu se topesc niciodată
şi florile de colţ surâd
rezemându-şi obrazul de pântecul meu

m-adapi cu iubire
şi-o "lume-ntreagă plânge-n urma noastră"
de parcă ploaia s-ar prelinge
pe-un ciob de stea măiastră!

marți, 27 octombrie 2009

Să fugi, moarte!

Să fugi străino, să fugi cât mai departe
Şi colţii tăi să strângă pământul cel clisos
În palmele de floare parfumul dureros
Respir-acum uitarea de amintiri surpate

Să fugi, străino, să fugi spre-abis de neguri
Din trena ta nebună voi smulge doar fâşii
Să pot ucide-n mugur puterea de-a muri
Privindu-te cum te frămânţi adânc şi tremuri.

Să-ţi fie crucea povară de bazalturi
Din tina amorţirii să nu te scoli curând
Căci ochii-mi de lumină lăsatu-i-ai plângând
Iar viaţa mea rămâne o slovă spre înalturi

Să fugi, străino, să fugi cât mai departe
Nici îngeri de carton nu-ţi vor cânta chemare
Priveghi cu gust de-amar eu port spre alinare
Şi-mpart spre infinit speranţele deşarte.

Ana Sofian

luni, 26 octombrie 2009

Nuntire

sursa foto deviantart



Va plânge-un strop la streaşina iubirii
Acoperişuri ne-or adăposti umblarea
Când zămislim din mii de sunete chemarea
Să-mpărtăşim din tainele zidirii.

Mireasa ta voi fi într-o nuntire
Cununa stelelor perechi eu voi purta ades
Ne vom iubi-ntre paralele ce se ţes
La margine de lumi şi risipire.

Hai vino, lipeşte-ţi trup de pântec greu
Zăpezi de bronz cioplite să ne împresoare
Să fim în noi, fiinţe, fără de uitare
Şi inorogi nebuni să inventăm mereu.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Gestică

sursa foto deviantart




Ce caut eu în albul florii?
lumina-i fructul ei divin
mă pierd în braţele ninsorii
sunt fulgul de iubire plin!

te prind în braţe, Întuneric
popas în văl de noapte plin
plutesc în rostul nostru sferic
şi-ţi sorb petala cu venin

aroma ei mă înfioară
cămaşa tremură pe trup
sunt coardă fină de vioară
acorduri tandre îmi erup

simt colţul tău plin de tăcere
în simfonia toamnei reci
presar lumină în durere
când spre uitare mă petreci

în cub închid azi mărginirea
pe muchii pas îmi desfăşor
înalţ spre lună fericirea
de-aţi fi iar fulgul trecător

nu-nchide uşa unui zâmbet
chiar de secunda îl topeşte
mai descifrează înc-un umblet
aleargă, scrie şi trăieşte!

joi, 22 octombrie 2009

Zăpezi

sursa foto deviantart




De s-ar topi zăpezile,
iubirea mea s-ar frânge
sublim
ar plânge florile de colţ
de ai putea
urcând
ninsoarea ai atinge
şi n-ai simţi în piept ultimul glonţ
ai prinde-n braţe albul florii
petalele de timp căzut
parfumul straniu al durerii
mocnind
în vatra serilor pierdut.
să urci pe munţi
purtând iubirea noastă în zăpezi
şi-n fiecare clipă răsucită pe fuior
nostalgic
dor pe sure frunţi
să înrămezi

luni, 19 octombrie 2009

În(cântare)

sursa foto deviantart




Ai prins în palme visul de iubire
L-ai mângâiat c-o blândă răsuflare
N-aveai pe buze semne de-ntrebare
Nici vorbe reci cu nimb de amăgire.

Ai scris un stih ce învârtea pământul
Fugeai de versuri triste,-ngenuncheate
Păşeai ades prin sensuri ‘miresmate
Împrăştiind aromele cu vântul.

Dar ai plecat spre ţărmuri vălurite
Unde lumina-i flăcăruie stinsă
Unde imaginea-mi e-o floare ninsă
Murind de frig, de dorul tău, iubite!

Târziul ne-nconjoară-ntotdeauna
Murim şi înviem în amintire
Minunile-s poeme de-mplinire
Pe care praf de-argint presară luna.

Chiar dacă tac în cuvântare sfântă
Tăcerea-mi nu omoară, ci încântă.

te voi afla...






N-am să te ştiu prea devreme
N-am să te ştiu prea târziu
Focul din mine mai geme
Ochiul e trist şi pustiu.

Iarna e vechea povară
Scutul în care loveşti
Vântul ce-n mine presară
Frigul în care îmi eşti.

N-am să te ştiu din cuvinte
N-am să te ştiu din tăceri
Voi căuta o sorginte
În paşii de primăveri.

Te voi afla în rostire
În frunza verde de măr
În mugur viu de iubire
Lumină de adevăr!

Am să te-nvăţ într-o clipă
Şi-o să te ştiu pe de rost
Lasă-mi în zbor o aripă
Să-ţi fiu din nou ce am fost!

joi, 15 octombrie 2009

sursa foto deviantart




Întotdeauna ploaia va fi cântec.

În portativul plânsului
nicio notă nu mai aminteşte de
furtuna aceea
care-ţi lipise genunchii
de pământul clisos.

Câte ninsori îmi vor spune
că trecerea ta
a fost doar o fulguire?

De mi-ai fi copac, umbra
mi-ar plânge visul.

De mi-ai fi doar frunză,
m-aş înveli cu trupul tău
în răsărit de blândeţe.

Eu să renasc
Tu să adormi
Iar mugurii să cânte
primăvara iernii ostenite de căutare.

Certitudine

sursa foto deviantart




Când vei fi doar o pâlpâire
voi şti că dimineţile
şi-au aşternut capul
în arborele nopţii

acolo mugurii visează
şi ramurile cuprind
jumătăţi incomplete
pe care luna zimţată le-a ros
în vremelnice înnoptări

şoapta mea e balans
iar ploile despică fericirea culorii

de m-aş aduna în dinţii unei stele
zâmbetul tău ar avea strălucire
de m-aş planta în zborul unei păsări
gândul tău mi-ar fi cer

rămâne să caut întâmplarea
în care noi punem frântura fericirii
pe balansoar

marți, 13 octombrie 2009

Cu gri în oase de toamnă

sursa foto deviantart






Simt ceaţa asta ce-mi pătrunde-n oase
Ca un nebun ce-şi varsă agonia
Privesc viscerele de vreme roase
Mă descompun şi-mi latru nebunia.

Cuvintele-s doar sunete de clopot
În dangăt uriaş se înfăşoară
Transformă în tăcere straniu clocot
Mocnind silabele în sev-amară!

Acum când tac, o ploaie se prelinge
În simfonia toamnei demodate
Extazul se închină şi-apoi plânge
În măşti hlizind cu feţele ciudate.

luni, 12 octombrie 2009

Anonim

Petală
în scârţâit de şine
acari nebuni schimbând macaz
un spin ciuntit
de gura lumii
şi biciuit de-un vechi necaz.

O floare smulsă
de pe şine
un tren hoinar pe rute false
morman de ţepi
printre verbine
ferestre cu obloane trase.


Un strigăt
scufundat în patimi
traverse prinse-n umezeală
un toc de scris
muiat în lacrimi
cu urmă ştearsă de cerneală.

Surâs

sursa foto deviantart





Ne ştim demult
de când tocul pantofilor mei lovea
pietrele caldarâmului
pe care-ţi vărsaseşi
zările cenuşii

câtă ploaie strecurată
prin pânza romanţelor
îmi înflorea în cântecul serilor târzii

niciun sunet
care să se fi pierdut prin olanele
caselor de pe strada îngustă

de la o fereastră
îmi zâmbea încă gândul tău albastru
pentru că nemărginirea
poartă surâsul dimineţii pe buze.

duminică, 11 octombrie 2009

Again

Nu ştiu să existe trădare
nu ştiu cum arată noii zori
nu ştiu decât ce înseamnă iertare
şi vrajă în petale de flori



Piangero şi nu numai...




Să-mi fii leagan
în umbra unei zilei mărunte
Să-mi fii dor
în toiul nopţii cărunte
Să-mi fii cântec
în struna viorii
Şi picătura în aroma licorii.
Să-mi fii pas
de încredere oarbă
neliniştea din pori să o soarbă
Să-mi fii luna
ce-o vreau azi pătrată
Să-ţi fiu ce n-am fost vreodată.

sâmbătă, 10 octombrie 2009

Botez

foto sursa deviantart





Port numele pe care
toamna mi l-a pus în cristelniţă
când mâinile tale
m-au plăsmuit din lutul durerii
lacrima ploii nu-şi stinsese obida
prelinsă pe obrazul meu
iluzia că ai poposit
în aripa unui înger
îmi ocrotea visul fiecărei dimineţi
în intersecţii de zile
accidentam stările
sângeriu
în apusuri afişate la-ntâmplare
departe... fluturii
învăţau lecţia muririi

vineri, 9 octombrie 2009

Je suis malade

În tranşe
plătim risipa cuvintelor
datori unui cerc ce ne-nchide
cu ochi de cristal
privim albăstrirea
din feţele iernii perfide

Şoaptă

sursa foto deviantart



departe în sensuri
pierdută în coajă
dulceagă în versuri
amară în vrajă
alunecă-mi jumătate în vene
aorta-mi tresare
pustiu mi-e devreme
în cerul văratic ţi-am uitat vâlvătaia
mi-e glasul apatic
şi-n abur de toamnă mi se-mbracă odaia

Romanţă


sursa foto: deviantart

Nu s-a luminat de ziuă
ochii întunericului cască gurile de leu
în aroma înnoptării
gând este iar ateu
temniţele sunt flămânde
lujerii doar gratii oţelite
florile tânjesc plăpânde
vrând lumina zilei s-o sărute

se abrogă legi nescrise-n calendare
nefirescul poartă stil de epocă târzie
rădăcinile-s amare
aşteptarea mi-e trandafirie
va sorbi uitarea noastră înc-un pas?
vom rămâne singuri
şi-ntr-un glas
vom cânta iar toamnei desuete
tristele romanţe
parfumate şi cochete...

joi, 8 octombrie 2009

Dust in the wind

Când praful se scurge din stele...



Întâmplare




Foto: sursa deviantart











ne întâmplăm în cuvinte
şi-n amfore cu urme de cer
oglindit în strigăt de mare
ne întâmplăm în iubiri
şi-n treacăt stingher de
uimită şi-adâncă uitare


ne întâmplăm într-un azi
cu miez de-ntrebare sordidă
răspundem cu-n ieri zămislit
într-o privire candidă


ne vindem pe şfanţi
cu feţe de-argint aurit
încrustaţi cu trădare
tarabe umplând
când toamna-aramă
ne colindă-n sertare


dăruieşte-ne, vânt, furtuni
de soare-răsare
mereu să-nvăţăm ce-am rămas:
o simplă-ntâmplare...

luni, 5 octombrie 2009

Imobil



foto: sursa deviantart


Din geometria adâncului am reţinut punctul

de acolo – desen- o lume întreagă
ploi şi cuvinte
pe veşminte noroi
pietre de foc
ce învaţă tremurând graiul vulcanilor

un seism adiacent stării mele
a încremenit răsfoitul de file
niciun număr scris
niciun semn lăsat
pe destine mobile

desenul meu e neterminat
un penel zdruncinat
îşi mai caută plămânii

în respiraţia iubirii aerul vieţii
nu-i decât plumb

doar gleznele mele
înşiră o linie plecată din punctul inert
ducând după ele
tălpi
eliberate din strânsoarea
visului incert

Dezacord

.....................................................................




Acordul viorii din câmpul de îngeri
e cântecul trist în valea de plângeri
iubirea-i corvoadă?
cu ea se ucide?
şi lupta-i acerbă
în sfere te-nchide

străină-s departe, nu poţi atinge
femeia idee ce gândul şi-l frânge
nu ştiu de ce mi s-a pus în palme iubirea
să lupt pentru ea?
să-i câştig nemurirea?

Tac

blestemul iubirii mi-e eşafodul trist
pun capul uşor
încetez să exist
nici laurii versului aruncat pe mormânt
nici seva mustind în negrul pământ
nu-mi spală deplin păcatul de-a şti
vechi conjugări:
a iubi, a muri…

duminică, 4 octombrie 2009

Noapte bună!















Noapte bună , iubite
Misteru-i cleştar
Oglindă mi-s ochii
Şi inima far
Lumina se-ngână
Cu ceara-nserării
Găsesc mâna ta
În palma cărării
Mă culc jos, în iarbă
Sărut iară braţul
L-aştern după gât
Să-mi fie el laţul
Să mor câte-un pic
În fiece seară
S-aprind felinar
În ultima vară
În praf de poteci
Deplin ne-om iubi
Pe frunzele reci
Dimineţi ne-or găsi.

Anna

video

sâmbătă, 3 octombrie 2009

Deschidere

În cartea inimii
filele au pagini de rugină
le dospise toamna în răcoarea unui gând
când în cumpăna fântânii
mierla mai striga plângând
ai lăsat în noi pustiul
unei umbre dezvelite
de mărgăritarul brumei
ce-a căzut în nopţi albite
privesc semnele în taină
clopotele sting sunet de viori
ai uitat de rouă
ai uitat de brume
şi mă scalzi în lacrimi şi ninsori!

Strălucire

Încarnat în sublimul firidei
Trupul ei avea piele de smalţ
Substitut pentru mersul omidei
Ce-ţi dansa languros înc-un valţ.

O femeie cu sângele rece
Te-a ascuns într-un verde anost
În târâş viaţa ta se petrece
În posesii cu-arome de rost.

Nu-i deşert patul tău cu magnolii
Odihneşte trupuri flămânde
Stivuite pe rafturi de zodii
Cu însemne de visuri arzânde.

Primeneşte-ţi salutul, străine
Nu-l lăsa doar magiei de mort
L-or strivi gânduri seci şi haine
Transformându-l în veşnicul ort.

Tu eşti umbra din catul iubirii
Pacea ta e doar vântul fugar
Mai adulmeci angoasa rostirii
Şi te stingi , poleitul meu far!




sursa foto: deviantart

vineri, 2 octombrie 2009

Durere simplă


Mă dor luminile-ntomnării
Le-am scurs din ceara pâlpâind
Din ruga-vrajă a înserării
Vecernie spre bolţi suind.


Mă doare ruptul fir de iarbă
Şi frunza veştedă-n poteci
Aş strânge brumele în salbă
Să le topesc, de-o fi să pleci!

Mă doare cruntul întuneric
Răstălmăcirea de cuvânt
Tăişul vântului himeric
Tăcerea negrului pământ.

Din câte stânci să smulg tării
Durerea să n-o mai ascult?
Să poată valul meu pieri
Să te iubesc mai mult, mai mult...