Exerciţiu... cu destinatar 50 - focuri

Mâinile tale învârt focuri...
“Satanice jocuri” ar spune poetul
dedublată râd, apoi plâng unde singurătatea
mă doare de neputinţă lipsa
unui izvor ucide curgerea
şi nu mai răsar
vechea ta stea albă ascunsă după
torsul unei luni îngălbenite de frică

cozi de comete jucându-se cu destine
eroi dăltuiţi în albastru ne strigă valurile
marea nu mai aude spovedaniile s-au terminat
demult era în mine doar frica de a spune
iubirii că e singura mea raţiune

acum ai rămas doar tu ca o panglică
 să-mi leg ochii de mătase deşirată pe ultima noapte, iubitule
când mâinile tale învârt focuri
din care mă nasc pentru tine ecou aruncat peste zări
soarelui răsare zâmbet
şi zilei coroană de lumini...