Noaptea mea fără tine
e o basma neagră , iubitule
pe ochii condamnatului fadă şi nepăsătoare
plouă în liniştea domului
moare claviatura
degetele pianistului amnezice
în toată evadarea noastră zăresc frământarea fluviului
mereu căutandu-şi matca
nu ştiam că-n preajma ta
literele se dezbracă
aşa cum face un cerşetor seara când focul străzii
îi mângâie tristeţea
în goliciunea lor îmi scald privirea
şi-ţi răspund
poate cu un poem în care noaptea mea
te vrea alături
pentru că eu spun firesc: locuieşte-mă!
e o basma neagră , iubitule
pe ochii condamnatului fadă şi nepăsătoare
plouă în liniştea domului
moare claviatura
degetele pianistului amnezice
în toată evadarea noastră zăresc frământarea fluviului
mereu căutandu-şi matca
nu ştiam că-n preajma ta
literele se dezbracă
aşa cum face un cerşetor seara când focul străzii
îi mângâie tristeţea
în goliciunea lor îmi scald privirea
şi-ţi răspund
poate cu un poem în care noaptea mea
te vrea alături
pentru că eu spun firesc: locuieşte-mă!
"Noaptea mea fără tine
RăspundețiȘtergeree o basma neagră , iubitule
pe ochii condamnatului fadă şi nepăsătoare"
e incantatia unei vaduve sau a unei femei vaduvite de dragostea de mult de dor aprins
când văduvire e nevoită, Anca...
RăspundețiȘtergeremulţumesc, anna