miercuri, 18 iulie 2012

Exerciţiu cu destinatar 48- locuieşte-mă!

Noaptea mea fără tine
e o basma neagră , iubitule
pe ochii condamnatului fadă şi nepăsătoare

plouă în liniştea domului
moare claviatura
degetele pianistului amnezice

 în toată evadarea noastră zăresc frământarea fluviului
mereu căutandu-şi matca

nu ştiam că-n preajma ta
literele se dezbracă
aşa cum face un cerşetor seara când focul străzii
îi mângâie tristeţea

în goliciunea lor îmi scald privirea
şi-ţi răspund
poate cu un poem în care noaptea mea
te vrea alături
pentru că eu spun firesc: locuieşte-mă!

2 comentarii:

  1. "Noaptea mea fără tine
    e o basma neagră , iubitule
    pe ochii condamnatului fadă şi nepăsătoare"

    e incantatia unei vaduve sau a unei femei vaduvite de dragostea de mult de dor aprins

    RăspundețiȘtergere
  2. când văduvire e nevoită, Anca...
    mulţumesc, anna

    RăspundețiȘtergere