Vara asta-i inocentă
Ca un fagure în ramă,
Prinde galbenul în scamă,
Când lumina e absentă.
Strânge lujerii de gâturi.
Ce omoruri drăgăstoase!
În grămezile de oase
Sfarmă vechile săruturi.
Fluturi înşiraţi pe sârme
Duhuri risipite-n ape
Priponite îndeaproape
Peste valuri lăsând urme.
Iar în palma zării stinse -
Îngeri în nămol de-arginturi,
Bâiguiesc de noi alături
Licurici cu feţe-aprinse.
Violet să-mi curgă-n vene
Ce ninsoare indecentă!
Verii mele confidentă,
Eu – o ploaie de catrene.
ANNA RAIN Văzusem ochii tăi într-o dimineaţă cu ceaţă/ urcau muntele de gheaţă/ m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele îţi va fi frânghia cu care vei escalada în timp; de vrei,apucă secunda şi smulge-i pilonul de sub picioare/ să ne fim ploaie şi soare/ pe veşnicie...
ochi de soare de sub gene
RăspundețiȘtergerelungi, muiate-n curcubeu,
răscolesc, uimiți mereu,
prin văratice catrene.
și din zbaterea de fluturi
se ivesc ades furtuni,
ceru-n azurii minuni
ne-amăgește cu săruturi...
elena
"elena",
RăspundețiȘtergerefrumos continuată lucrarea cu acelaşi soi de rime aşezate îmbrăţişat; asta dovedeşte un bun mânuitor al condeiului! te felicit!