Deznodământ în umbra unei zile
Şi zboruri prinse-n arşiţa flămândă,
Agonizând cuvinte printre file
Ce scriu o poezie muribundă.
Absente spaţii pentru lunecare
Şi-un gol imens sub pleoapele de stâncă;
Aruncă-mi înspre ochi întunecare,
Să te veghez din noaptea mea adâncă.
Inconştient să pot mişca aripa
Şi dorului săpat să-i pun un nume,
Şuvoaie de nectar să-mi fie clipa
Când pace peste ea vei suprapune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu