sâmbătă, 6 august 2011

Perpetuum

Suav, parfumul tău adie
În seara ultimilor paşi,
Când ploilor, în dar, mă laşi
Şi-amurgului deplin, simbrie.

Aldine semne pe hârtie
Se şterg la ochii rimelaţi,
Lăsând în cercuri, ferecaţi,
Doar stropii mei de fantezie.

Iar versul regăseşte steaua
Şi pana timpului fecund
În vârful căreia m-ascund
Să-ţi fiu şi-n iarnă, încă, neaua.

4 comentarii:

  1. //...Cum inveseleste untdelemnul si tamaia inima, asa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.

    Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau dar nu intra in casa fratelui tau in ziua necazului tau: ma bine un vecin aproape decat un frate departe.

    Ca apa proaspata pentru un om obosit, asa este vestea buna dintr-o tara indepartata....//
    (Solomon)

    RăspundețiȘtergere
  2. cu tine nea
    lumina am
    in iarna grea
    sunt verde ram...

    Anonim Dir

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim, împărtăşim cuvinte şi apoi le căutăm sensuri de bine!
    anna

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim Dir,
    e vorba despre renaştere; sub zăpezi dorm copacii...şi cine n-are un copac, al său, e doar un om sărac de suflet!
    anna

    RăspundețiȘtergere