A(tipic)

Peste mine ninge ca un dor cărunt,

Strada e pustie, pașii - singulari,

Pulberi se strecoară într-un vis mărunt

Frământat în taină de goruni stelari.



Gheața e albastră, timpul risipit,

Din răceală iernii am ciobit crâmpei,

Cu iubiri de taină l-am împodobit -

Mistuire-n lavă ca-ntr-un vechi Pompei.



Peste luturi ninge dintr-un felinar

Cu lumina albă, neînchipuit

Se prelinge-o rază pe un cărpinar

Și-l sărută-n taină, cum am bănuit.



Geme-n toate vântul, labirinturi pier,

Nu mă știe nimeni sub povara grea,

Pregătesc poeme pentr-un nou prier,

Voi surâde bolții, când mă va avea.



Floare albă-n spații, strop de viață crud,

Picur mut de ploaie-n margine de drum,

Nufăr ce coboară-n aripă de sud -

Să învioreze trupul tău din scrum.