toate

adunate în mine eu - o plantație de bumbac unde zăpezile își fac deseori casă așa îmi zboară vremea cum albul petrecut prin ochii celor care știu să potrivească mai apoi culorile din instinct adăugând la streașina mea păsări ce nu vor să mai plece nici tu nu vrei asta deși arunci în mine toamne astenice și primăveri ipohondre și greieri surzi și libelule înarmate cu solzi și dunări supărate pe malurile vechi și cai fugiți din mansardele aglomerate ale orașului toate adunate în nopți de septembrie cu lună amară și întrebări lipite de placenta unui seri în travaliu