descifrez

în mișcare de mușchi încrâncenarea feței tale îi dau un sens sub lentilă ochiul doare ocolește adevărul meu și cuvintele care vor să te îmbrace “sunt obosit” îmi spui “vreau să ascult” și locul de lângă mine rămâne gol ca o temniță din care au fugit condamnații în frig am învățat să aștept – sunt un călător uitat într-o haltă prin inima ta trec deseori trenuri…