Suav

Atomi de miere se preumblă
În pielea-i fină, iar culbecii
S-au descălţat de-opinci şi umblă
Pe firul tainic al potecii.

În părul ei dansează rouă,
Iar timpul scutură visare,
Pe boltă, colţ de lună nouă
Atârnă vise-n galantare.

Se vând iluzii frumuseţii,
Dar Ea, suavă ca o floare,
Se-mbracă-n hainele tandreţii
Scurgând din ochii-i verzi culoare.

Surâsu-i blând aşterne urme,
Se-ncumetă ca să despoaie
Chiar şi pe cel mai verde vierme
În solzi de-arginturi, pe o foaie.

Transformă teii în arome
Şi-mbietoare dansuri suie
În ochii lui privind anume
La fata-nchisă-n cetăţuie…