Aburi de vechi în cetină pierdut
Şi-un zgomot surd uitat pe şină,
Un paltin într-o umbră, abătut,
Respiră-n valul de răşină.
Osii de fier cu aripe bâtând
Trezesc acarul din visare,
Mocneşte-n foc lignitul şi, luptând,
Căldură-mpinge ‘nspre cuptoare.
Răgaz se cere-n soarele ucis
De patima pădurii oarbe,
Traseul meu, prin lume, indecis
Doar gustul de arsură soarbe.
Un şuier lung se-ndeasă ne-ncetat -
Corvoadă acelor uitate
În vechiul brad de vremi amanetat
Pentru-ale trenului păcate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu