Îndemnuri

Piaptănă spicele
şi smulge neghina cuvântului
pentru a te înţelege,
altfel voi cădea sub secera
omului care nu mă cunoaşte,
care nu-mparte dragostea.

Şi nu-mi duce furtuna
în ţinuturi virgine!
Las-o aici
unde se bătătoreşte aerul
c-o flacără
şi unde iubirea ne tună-n tâmple,
ca s-o putem auzi
când ne strigă.


Arde miriştea vorbelor goale,
fum să înece gurile răului
şi-nvaţă-mă să ţin minte
că-n infinit e albul,
că-n maci e tărie
şi-n palmele tale, răvaşul
unei îmbrăţişări...

abia atunci vei putea spune
că NOI am existat cu adevărat.