O iubire-ntr-o vară...

Mă strigă-adesea macii când vara-i pe-ncepute
Şi în urechi îmi sună o voce andaluză,
Stau răstignite-n ierburi dovezile cernute,
În faţa mătrăgunei amarul mă acuză.

Îmi spune să te caut în volbura-nserării
Când violete umbre se prind ca iele-n jocuri,
Când verdele iubirii se dă îmbrăţişării
Adânc sculptată-n trunchiuri de sălcii prinse-n focuri.

Nu ştiu pe unde cauţi o ploaie răcoroasă,
Dar te aştept adesea la margine de câmpuri,
Să-ţi cad în braţe lesne şi-aşa de somnoroasă
Să ascultăm acorduri dansând în taină blues-uri.

Ne vor vâna-nţelesuri molatice-n mişcare,
Iar apa se va scurge odată cu-nserarea,
Pe tâmple se vor naşte mii semne de-ntrebare
Noi vom trimite-n lume iubirea şi culoarea...