Când respir, se dilată clipa,
vin magi să culeagă stele
din palma universului
lăsat în pustiul caravanelor,
numărăm dunele de nisip
şi confecţionăm clepsidre din cioburi de lună
trupul nostru – sticla încremenită
prin care trec uşor curcubeiele
să-ntindă poduri pentru suflete:
al tău ca o apă,
al meu ca o salcie gata să te îmbrăţişeze
când respir,
vocale aglomerate-n mirare
devin păsări pe cerul netezit
cu aerul dimineţilor noastre neîncepute, iubitule
albastrul e întâmplarea în care ne oglindim
timpul pe care-l avem de trăit împreună...
mereu ca o primăvară neterminată.
vin magi să culeagă stele
din palma universului
lăsat în pustiul caravanelor,
numărăm dunele de nisip
şi confecţionăm clepsidre din cioburi de lună
trupul nostru – sticla încremenită
prin care trec uşor curcubeiele
să-ntindă poduri pentru suflete:
al tău ca o apă,
al meu ca o salcie gata să te îmbrăţişeze
când respir,
vocale aglomerate-n mirare
devin păsări pe cerul netezit
cu aerul dimineţilor noastre neîncepute, iubitule
albastrul e întâmplarea în care ne oglindim
timpul pe care-l avem de trăit împreună...
mereu ca o primăvară neterminată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu