ţi-aş fi spus ce nu s-a spus între noi
ne întâlnim în puncte şi ne separă linii
strigă Japonii prinse în apocalipsă
şi un tzunami pe care, la naiba, nimeni nu-l revendică
un buddha înfierat zâmbeşte strâmb
se sting cireşii în ochii de pagode
e vremea aşteptării
sunt o pasăre albă - nu mă ştii
singură colină mă recunoaşte
când pasul meu seamănă cu al tău
nufărul prins în mâlul neîncrederii
niciodată cules
niciodată iubit
sparge te rog shōji când interioarele mele
nu ţi se arată
vei găsi acolo tot ceea ce eu nu ţi-am spus încă
şi-aş fi putut să-ţi spun
azi iubitul meu spunea…
eşti vinovată de tot ceea ce n-ai făcut
şi asta pentru că sunt copilul pierdut al femeii din mine…
sâmbătă, 4 august 2012
Exerciţiu cu destinatar 55 -oriental
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu