Exerciţiu... fără destinatar 8 - fila nescrisă

nu cunoşti
nimic din ce nu ţi-am arătat
pentru că în nimicul meu
se ascunde o lume

îmi las mereu cartea deschisă
vin herghelii negre
aleargă
şi-n copite fură trăiri pe care le uit deseori
pe câmpuri străine
gândind că e bine să hrăneşti
până şi buruienile
ştiu eu de ce

ştiu eu de ce taci -
e teama că ai pierde bucata aceea de pâine
flămândule
că alergarea de cursă lungă
te va obosi
că ea s-ar putea să nu fie la fel ca cealaltă -
străina de pe coverta
unde mai moare câte un albatros

azi nu-mi închid cartea
azi las o filă nescrisă
pentru semnul pe care sunt sigură
că-l vei aşeza când te întorci
şi-atunci...

voi deveni poemul din mâinile tale