miercuri, 16 mai 2012

Exerciţiu... fără destinatar 5

simt că orice ameninţare
devine copilul de pripas al fricii
al temerii că m-ai pierde
cu toate că nu mă ai
pentru că sunt încă doar a mea

nu se poate iubi
când un tăiş îţi gâdilă talpa
las pietrei satisfacţia sângelui
drumul meu lung şi greu
îi va fi bucuria

şi nu arunc
nici vorbe
nici pietre
nici săgeţi

orice lucru îndreptat spre lumină -
stâlcind adevărurile
nu se întoarce decât cu întuneric

nu sunt icoană
şi nici nu port sfinţenie în palme
ştiu să îngenunchez
când mă adâncesc în singurătatea mea
care nu deranjează pe nimeni

dincolo de sunete
dincolo de tăceri
iubirile mele vor înflori
în fiecare dimineaţă

ziua ta nu va mai începe cu mine
 e deja târziu

ca "să mă bagi undeva"
ar trebui ori să ai un suflet mare
ori un buzunar
lângă inimă în care să mă păstrezi

azi sunt doar a mea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu