sâmbătă, 11 februarie 2012

Risipă de sunet în alb



Diafană pleoapă iarna îşi coboară,
Râd sticleţii zilei sub o sticlă spartă,
Noi cântăm poeme-n era glaciară
Şi visăm o troică ce-ntr-un vis ne poartă.

Dincolo de gheţuri urlă stele crude,
Cad în ape limpezi recitând finaluri,
Se apleacă-n valuri - nimeni nu le-aude -
Iarna-i ocupată doar cu festivaluri.

Firea îşi doreşte vis de primăvară
Când pe stampa verde mugurele strigă,
Viscolul şi ceaţa însă-i arătară
Că zăpada asta-i ultima verigă.

Sub un clopot doarme tânguita veste
Că-n armura serii sunetul iubirii
E-ngheţat sub astre şi-ncă tot mai este
Vreme să nuntească iar sub streşini mirii.

6 comentarii:

  1. Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au crezut in tine!

    Un prieten este cineva care are aceeasi dusmani ca si tine. – Abraham Lincoln

    RăspundețiȘtergere
  2. Viata e la fel cum ai interpreta in public un solo de vioara, invatad stiinta instrumentului pe masura ce canti. – Samuel Butler

    PS - ...uneori e bine sa iesi din decor ...intr-un fel sau altul...

    - ...mergi mai departe, nu te opri!!!...e un ordin...restul nu conteaza!...

    RăspundețiȘtergere
  3. nu te ingrijora!!!...parasesc eu scena...



    PS - A FOST ULIIMA SEARA PE NET...NUMAI BINE TUTTUROR!!!
    SA AVETI PARTE DE IUBIRE!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu stiu cine vei fi fiind. Daca ai facut un popas aici, inseamna ca ti/au placut scrierile, omul Ana Sofian. Simt mahnire in sufletul care a scris si nu las in urma mea potop.Sunt un simplu om...
    anna

    RăspundețiȘtergere
  5. Omule simplu Ana Sofian...este bine, nu-i risipă...

    RăspundețiȘtergere