Ai pus cuvântul în armuri prea grele,
În mine nu e loc de amăgire.
Când pasul vede-n drum doar risipire,
Eu caut să alung veştile rele.
Plăpânde clipe-n ornice strecoară
Mesaje-ndepărtate şi mi-adună
Iubirea-n palma florilor – cunună –
S-o pot păstra, când răul mă doboară.
Nu pot lăsa pe ceruri sângerarea –
O ţin în macii înfloriţi în lanuri,
Să-mi mângâie, când nu mai pot, suflarea,
Dau vieţii mele aripă-n elanuri
Şi-mi pun în ruga mea deplin iertarea
Să-i împlinesc în tihnă multe planuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu