marți, 28 mai 2013
trase(e
gândesc în dezordine
nicio noţiune geometrică
nu mă poate cuprinde
la naiba cu poeme izvorâte din sfere
cu triunghiuri în care
lehamitea de noi e la ea acasă
nu sunt o albină de hexagon
iar într-un cerc punctele se volatilizează
precum o iluzie răzvrătită
respir o matematică
în care pântecul nu se măsoară
în centimetri
ci în săruturi scăpate haotic
din dorinţă
poate aceeaşi dorinţă
lăsată în mansarda plină de fluturi
dincolo de ferestre lumina îşi cere scuze
pentru invazii
lăsându-mă să renasc
punct
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu