Tuberoză

Fă-mă să cred
că ultima îndoială
se va fi spulberat
subjugată
de albul halucinant,
prins în petala
ce-ţi aducea nebunia în palme.

Deschisă în noapte
cu păreri târzii,
te voi aduce sub ochiul de lună
fericit să adulmece
sub cumpăna aerului
parfumul...

Mă vei recunoaşte?

Se sting în răsuflarea mea zvonuri
şi-n depresia clipei
glezna întunericului doare,
mă-bolnăvesc încet
(maladie rar întâlnită)
iubirea mea în stop respirator.

Stelele n-au padele,
(serviciul medical de urgenţă e desfiinţat)
au fugit cu norocul nostru, iubitule,
soartă pecetluită – spun gurile pământului
şi-n timp ce te uiţi prin mine,
îmblânzeşti fluturii.