sub cerul înmărmurit
o privighetoare
trece prin sticla ferestrei
înfloreşte un cântec
strigă paznicul livezii
căutătoarea de cuvinte
zgârie lemnul retinei
goluri mestecă timpul din urmă
nu căuta fluviul, iubitule -
s-a ascuns în ochii mei
(de aceea nu mai este)
până şi picioarele podurilor
se sprijină
pe ultima privire
lăsată în iarba noastră de camuflaj
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu