Spuneam de coincidenţe cu departe...

Nu-mi vine să cred...

Oprisem în mine
muzica holografilor
cât de departe să alung
teama că-n strigătul pescăruşilor
se va stinge şi cântecul meu?

Spuneam că ti-aş înmulţi lumina
din fantâni când aş scoate
dragostea
şi din pori aş răsări crudul
să-l îmbrac într-o primăvară
nesocotită,
uitucă,
fugită din acasa unei lumi
desculţă şi sălbatică...

Spuneam
că-ţi voi îmbrăca singurătatea
cu zâmbetul neprefăcut
prins la reverul unui mugure
gata să topească în el
neputinţele.

Spuneam că abdicarea
e doar un cuvânt rătăcit prin dicţionare
şi-n încăpăţânarea mea
vreau să merg mai departe
(niciodată nu bat în retragere),
sub semnul zodiei
pun păsările albe să-ţi lase zboruri
în prispa tâmplei -
aşa taina dezbrăcării de mine
îţi va străjui sufletul până la poarta infinitului.