vineri, 2 octombrie 2009

Durere simplă


Mă dor luminile-ntomnării
Le-am scurs din ceara pâlpâind
Din ruga-vrajă a înserării
Vecernie spre bolţi suind.


Mă doare ruptul fir de iarbă
Şi frunza veştedă-n poteci
Aş strânge brumele în salbă
Să le topesc, de-o fi să pleci!

Mă doare cruntul întuneric
Răstălmăcirea de cuvânt
Tăişul vântului himeric
Tăcerea negrului pământ.

Din câte stânci să smulg tării
Durerea să n-o mai ascult?
Să poată valul meu pieri
Să te iubesc mai mult, mai mult...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu