Ca să pui distanţă între noi
ai zăbrelit porţile cu tăcere,
ai aruncat nesomn în firele pleoapelor
şi ai îmbrâncit toamna în galantare
s-a mai vândut o-ntâmplare
un rug s-a aprins
iar lamapadarele timpului
au rămas fără gaz
una câte una
brumele mirese
ţi-au răsfirat nuntirea în palme
unde eşti, fărâmă de visare
pe ce coajă de copac
ai încrustat părearea ta de rău
când doar ecoul îmi era glas?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu