Punct.
Suflare divină în vânt bătătorit de paşi
mişcare
dor stihuit
un nor deşirat în vălul miresei
şi plumbul uitat în râpe
te ţin de mână, mire
uitările au rămas fără adăpost
se legalizează doar actele
în care zăpezile nu se topesc niciodată
şi florile de colţ surâd
rezemându-şi obrazul de pântecul meu
m-adapi cu iubire
şi-o "lume-ntreagă plânge-n urma noastră"
de parcă ploaia s-ar prelinge
pe-un ciob de stea măiastră!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu