Iubeşte-mă-n tăcere
Se-nclină zarea pe sărutul meu de ceară
Un tipograf nebun
Mai smulge un cuvânt din călimară
La porţi de lut găseşti
Un trup de Evă rătăcită-n sfere păcătoase
În cântec te prefaci
Îmi taci secund în suflet prins de oase
Mă unduiesc în plâns
De sălcii fredonând pe maluri
Când vechile altare
Croiesc înalte rugi spre valuri.
Iubeşte-mă-n tăcere
Prefă cuvintele-n statui albastre
Să creadă cerul că s-a frânt
Zbor de iubire în cuibul de măiastre...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu