ANNA RAIN
Văzusem ochii tăi într-o dimineaţă cu ceaţă/
urcau muntele de gheaţă/
m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele
îţi va fi frânghia cu care vei escalada în timp;
de vrei,apucă secunda şi smulge-i pilonul de sub picioare/
să ne fim ploaie şi soare/
pe veşnicie...
duminică, 11 octombrie 2009
Again
Nu ştiu să existe trădare nu ştiu cum arată noii zori nu ştiu decât ce înseamnă iertare şi vrajă în petale de flori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu