când colind străzile mă gândesc să las la fiecare colț câte-o parte din mine îndulcind precum însoțitorii defunctului viața sau ce naiba a mai rămas din ea voi vorbi mai puțin voi râde mai mult colorând fiecare piatră din caldarâm să crezi c-au coborât pe pământ curcubeiele unei lumi întregi deși n-a mai plouat demult vezi? asta numesc eu statornicie, iubitule... |
vineri, 30 august 2013
suvenir
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu