am sentimentul

că pentru fricile mele nu există unități de măsură sunt un fel de obiecte ce mă locuiesc în ultima vreme unele stridente și balcâze altele încețoșate ca zilele în care uiți cine ești dacă m-ai privi cu atenție ai vedea că fricile mele poartă cu sine aerul temniței umed și rânced mișună-n el întunericul paiele pe care dorm sunt fire de iarbă odată pline de rouă - le-a uscat neputința de-a mai plânge atunci când Dumnezeu se duce la culcare nemângâiate vor vrea mereu să mă țină în brațe iar eu n-am învățat încă să alerg