îmi strânge în brațe singurătatea dezgolită de tine mi-am rămas doar o linie încercănată pe care uitarea n-o șterge din prea multă pudoare sub pata asta de sânge ivită pe cerul meu te recompun purtător de cuvinte atins de nebunie și încrâncenat mă umpli de sunete în timp ce lama unui vânt mă atinge lăsându-ți în piele câteva litere - semn că m-am scris în tine ca o invazie de fluturi în capilare |
vineri, 30 august 2013
răsăritul nud
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu