duminică, 8 aprilie 2012

de iarnă cu îngeri şi cai...

va ninge iar
oameni de zăpadă pe strada
unde privighetorile au amuţit
privind în ochi de floare

din mine nu mai răsar cântece
un stol de corbi împuţinează visarea
şi tu-mi spui să citesc Songs of Innocence
să-ţi culeg litere din palme
cum un tipograf caută înţelesuri

printre ramuri mor îngeri
eu le-mprumut giulgi de petale
şi-n scoarţe le-aştern trecerea-
dimensiunile nu sunt cele pe care
le ştim noi doi

tu-mi pui la ureche cercei
şi-mi spui să zâmbesc
dinţii mei albi ies la paradă
tu nu mă crezi
şi iarna mă scoate pe hipodrom -
caii nechează

4 comentarii:

  1. M-am convins cine esti si ce urmaresti. Voi iesi din viata asta pentru totdeauna. e mizerabila!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Viaţa e aşa cum ne-o construim, anonim!
      E problema ta în cea ce priveşte convingerile pe care le ai!
      anna

      Ștergere
  2. Știe iarna ce face...ai încredere în ea. Te scoate la liman...spre primăvara împăcărilor tale...

    RăspundețiȘtergere