Sper...

Pasul meu nu merge prin nisipuri
Glezna-i plină de poeme scrise
Pe oglinda ta văd zeci de chipuri;
Voi pleca şi-ţi las zilele ninse.

Din secunda ta-mi voi lua avutul -
Vorba rătăcită printre dune,
Ca să îmblânzesc adesea lutul
Ce-ţi cânta în vremurile bune.

Să nu cauţi iar braţul nervurii,
Nu mai sunt demult o frunză verde
Am furat din semnele gravurii
Cenuşiul ploii ce se pierde.

Sper ca să-ţi găseşti pe cerul serii
Steaua care-n veci să strălucească,
Să-ţi culeagă florile durerii,
Să te-aline apoi şi să iubească...