mă iar au fript ăştia scrumbie
eu credeam că e ceaţă
şi planoarele noastre vor da de belea
într-o zi cineva m-a confundat cu un zmeu
se prefăcea că suflă
şi voia să mă-nalţ
Doamne mirosea a şliboviţă
cum era să-l cred pe cuvânt
când nu-şi împleticea degetele, ci doar limba
eu îi vorbeam păsăreşte
el îmi spunea că se răceşte vremea
i-a spus una de la meteo cu fusta scurtă
când se uita chiorâş la ea prin sticlă
l-am sfătuit să nu creadă
Dumnezeu udă gurile proştilor cu bârfe
şi pământul cu ploaie
încă miroase a scrumbie
numai eu visez peştişorul de aur
auzi Birdie fraierul ăsta e nou pe aici
zice că... şapte dintr-o dată
şi nebunul ăla spunea doar de trei
să mai crezi în oameni şi-n poveşti
hmmm!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu