Să te ştiu!

În lacrima prelinsă-n pleoape
Ascunde-mi cerul vioriu,
Fă-i gândului culcuş aproape,
În miezul florii - sângeriu.

Vibrează în mătasea fină
Un vânt năuc de căutări
Şi-n nebunia lui deplină
Brodează-n aer aşteptări.

Din pace cuibărită-n frunze
Adună-mi şoapte de iubiri,
Presară-le pe văl de pânze
Nu-mi umple văzul cu orbiri!

Nu mă-ntreba în care zare
M-ascund de-atâtea lunecări,
Gravează-mi sensul amânare,
Nu-mi pune-n faţă-ntunecări!

Voi curge către tine-n valuri –
Inserţii de iubire-n râu
Străbate-mi marea pân’ la maluri
Şi mă-nconjoară ca un brâu!

Popas în ultima mea floare -
Un strop de rouă argintiu,
Să-mi fii sărutul ce mă doare
Când curgi spre mine... să te ştiu.