Vindecare?!

Aş vrea să mă vindec de vară,
S-alerg către tine strigând,
Să nu simt a timpului gheară,
Ci ploaia-mi pe trestii curgând.

Aş vrea să-ţi alunec în palme,
Pe linii destin să dezleg
Să uit de-ale vieţii sudalme,
De rosturi ce nu le-nţeleg.

Un zvon îmi ascute auzul,
Se scutură-n gândul meu viu
Mi-aruncă-n privire topazul
Spunându-mi că nu e târziu,

Că am în suflare iubirea
Şi-n trup frământare de seri,
Surâsul mi-e brazdă-n rostirea
Pe care cu ochii mi-o ceri.

Aş vrea să mă vindec de vară,
Dar vântul mă poartă la piept
Şi-atunci îţi rămân o vioară,
Arcuş să m-atingă, aştept.