Regret 2 Epistola

Să-ţi fiu scrisoare pe o filă-nchisă,
Tu să mă-albeşti cu praful din zăpezi
În iarna ce ne-a fost atunci promisă
Când clopote mureau peste livezi.

Să-ţi fiu petală peste ochiul rece,
Uitat deschis la margine de drum
Pe unde pasul meu fugar azi trece
Pierzându-se în gol şi-n foi de scrum.

Prăvale-se în mine iar uitarea,
Iar peste tine-un lan imens de grâu,
Scurtează-mi-se înspre cer cărarea
Şi plânsul meu prefacă-se în râu.

Să-ţi fiu scrisoare către nori trimisă,
Pecetluind cu dor iubirea mea
În iarna ce ne-a fost atunci promisă
Când ura în neanturi adormea.