sursa foto photodom.com
Sună clopotul prelung
şi câmpia-i arsă
stins e dorul, nu ajung
prea devreme-acasă.
Mi-a murit în palmă gând
vântul mă alungă,
iar tristeţea, legănând,
scrie-un vis în dungă.
“Dang”/ul cheamă-n depărtări
cântece de vară,
spicul scrie cuvântări
pe un val de seară.
Sună clopotul prelung
dijma zilei luată,
când săgeţile străpung
viaţa amânată...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu