ANNA RAIN Văzusem ochii tăi într-o dimineaţă cu ceaţă/ urcau muntele de gheaţă/ m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele îţi va fi frânghia cu care vei escalada în timp; de vrei,apucă secunda şi smulge-i pilonul de sub picioare/ să ne fim ploaie şi soare/ pe veşnicie...
luni, 4 iulie 2011
Precum
O femeie iubeşte
precum ploaia
curge şi-mbracă pâmântul
înfăşurând emoţii şi aburi
pe trestiile gândurilor umblătoare.
Se dăruieşte uneori lin,
alteori fulgerând
spintecând mirosuri şi-nsăilând tandreţi
pe care doar ea ştie să le nască –
blând şi tainic totodată.
O femeie iubeşte
precum ploaia,
strânge în ochii ei surâsul
şi face depărtarea sălaş pentru curcubeie
răstignite-n lumină.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Felicitari...mi-a plăcut.
RăspundețiȘtergereO ploaie poate nu iubeste,
poate murmură,
poate te ingână,
poate invaţă,
iubirea ta din viaţă.
dmd.