"Doar trupu-acesta vă robeşte
pe el puneţi întregul preţ
de parcă sunteţi numai trupul
—Voi suflet oare nu aveţi?"
Traian Dorz
Uitasem Dumnezeu-n urmă,
Un pelerin prin viaţa mea,
Pierdută-n singura Lui turmă
Ca-n iarnă tristă – fulg de nea.
Uitasem chiar de-a Sa lumină
Şi-n trup mă regăseam mereu,
Uitasem cât e de blajină
Culoarea dinspre empireu.
Duceam în spate doar o cruce,
Era uşoară ca un vânt,
Primisem darul care-aduce
Credinţa lumii prin Cuvânt.
Azi ploaia Lui chiar mă răsfaţă
Mă alintase chiar şi ieri,
Cu Dumnezeul meu în viaţă,
Sunt sufletul cu multe-averi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu