Ceva firesc

Doamne,-n ochii tăi seninul
S-a ascuns şi-l căutam,
Când din lume tot veninul
Cată lung spre ce eram.

Doamne,-n iarba asta crudă
Calc aproape făr’ să ştiu
Că sub talpa mea asudă
Firul verde care-i viu.

Îl omor din neştiinţă,
Îl strivesc fără păcat,
Am aflat că-i o fiinţă
Şi de-aceea-s ne-mpăcat.

Şi pe mine mă striveşte
Viaţa, aruncându-mi roţi
Peste floarea care-mi creşte
Chiar în palme…Tu socoţi

Cât de-adâncă este rana?
Cât de-nsângeraţi acum
Macii caută spre strana
Construită de un fum?

Doamne,-nvaţă-mă odată
Să nu calc tot ce iubesc.
Nu se-ntoarce niciodată…
Moartea e ceva firesc.

Marian Nistor - Fa-ma Doamne o lacrima

Asculta mai multe audio diverse