Când mă săruţi pe frumuseţe,
Plâng îngerii cu stropi de ploi
Se-mbracă zorii în tandreţe,
Topeşte soarele un sloi.
Se-aprinde-n lume răsăritul
Şi în zefire cântă-un duh
Arginturi toarnă infinitul
În buza arsă de văzduh.
Când mă săruţi pe frumuseţe
Şi tainic genele îmi plec,
Se-ascunde-n ierburi o tristeţe
Din anii pe care-i petrec
Şi soarbe rouă-ngenuncheată
Din lujere, tremurător,
Să-mi spună că ce-am fost odată
E doar un fapt întâmplător...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu