1.voi muri odată cu frunzele se desprind nervurile în zdrențe cerșetor sufletul meu bate la poartă nu e nicio stea în brumă s-au dus nopțile reci fără tine e pustiu în cornul de lună s-au adunat bufnițe de înțelepciune le crapă cântecul aleargă după sunete destrămate în frigul ce ne înmoaie genunchii tăi știu căderea din copacul trecut focul va naște semne 2.conversații banale în hangarul zilei bucăți din fuselaj un pandantiv la gâtul femeii arunci arome din toamna cu mere furate din săruturi coapte lași soarele să fugă în spate ține saci de lumină la morile noastre de vânt nimeni nu mai vine doar el 3.fum din burlanul cu melci arde închiderea se face cu încetul dintr-o dată mă sperie senzația că te iubesc e un ecou se sparge un glob auriu pomul de crăciun e fantasmă din grădina cu rodii fug piticii 4.mi-e creierul invadat |
joi, 5 septembrie 2013
poveste
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu