facem perechi

din umbrele proiectate pe ziduri prelungiri de eu în tu de negru în alb cântărind zile și nopți de neliniști când rătăcim ca fluturii pe lampă și-n oglinzi ne lăsăm morțile să râdă ca la final de piesă comică deformate linii ale gurii vor sparge sticla sub care am lăsat atingeri de fluviu răsucit în matcă adunăm cioburi cu palmele goale confuzi cântărind viața ce ne-a mai rămas