Exerciţiu... cu destinatar 97 - poem pentru ochiul ne)adormit...

Ascunde-n pleoapa mea durere arsă -
Un fum într-un poem neterminat
Şi joacă-i ochiului aceeaşi farsă -
Oglinzi pierdute-n faldul suspinat.

Aruncă-i peste irişi toamnă lungă
Şi miere zăvorâtă-n fagur stins,
Luminii din ferestre să-i ajungă
Tot galbenul din rugul neaprins.

Stârneşte-i vântul dincolo de ape,
În cercuri - volbura cu pasul frânt,
Nu vor mai fi prigorii să ne-ngroape
Nici chipul, nici bucata de veşmânt.

Şi prinde-i poezia-n amintire
Aşa încât, pe scut, în depărtări
Să se deschidă-o carte de citire
Fără tristeţi şi fără amputări...